Suntem responsabili pentru VOT

Dragi responsabili şi membri ai Acţiunii Catolice,

Anul 2016 este un an decisiv pentru ţara noastră şi pentru viitorul ei, cel puţin pentru următorii patru ani. Pe 11 decembrie suntem chemaţi din nou la vot, de data aceasta pentru a ne alege reprezentanţii în Parlamentul ţării – „organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării” (Constituţia României, art. 61)

Episcopii catolici din România, într-o declaraţie comună din 28 septembrie 2016, subliniază: „niciunui catolic nu îi poate fi indiferent cine va exercita puterea legislativă în țara noastră în perioada următoare. Trecutul recent și prezentul României au fost marcate, din punct de vedere legislativ, de atacuri la demnitatea vieții și a persoanei, la sacralitatea vieții și a familiei întemeiată pe căsătoria dintre un bărbat și o femeie, la dreptul de proprietate, la patrimoniul istoric și religios al țării etc.”

Contextul actual al ţării noastre ne cere, poate mai mult ca oricând, să ne preocupăm și să fim responsabili pentru modul în care ne trăim prezentul şi construim viitorul pentru următoarele generații.

Votul nostru, al fiecăruia dintre noi, pe 11 decembrie 2016, înseamnă să îi alegem pe cei  402 deputaţi şi 136 senatori care, în următorul mandat de patru ani, în numele nostru şi pentru noi, vor lua decizii ce vor influența viața noastră de zi cu zi. Conform Autorităţii Electorale Permanente: „Senatorii și deputații vor fi aleși prin scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale”

Este de datoria şi responsabilitatea noastră, în calitate de creştini, să PARTICIPĂM la vot şi să DĂM VOTUL partidelor (şi implicit candidaţilor) care nu uită că „deputaţii şi senatorii sunt în serviciul poporului” (Constituţia României art. 69) şi au un program de guvernare care să reprezinte cât mai fidel modelul de viaţă şi de morală propus de Biserică şi acceptat de către noi, candidați care să fie preocupaţi de binele comun.

Acţiunea Catolică din România încurajează şi promovează participarea la vot pentru că, în calitate de creştini ancoraţi în realitatea veşnică a lui Dumnezeu, avem datoria de a fi şi cetăţeni activi şi responsabili ai comunității în care trăim.

Anca Frona

preşedinte

ACRO_voteaza

***

Episcopii catolici din România: Declarație referitoare la alegerile parlamentare 2016

Noi, Episcopii catolici de ambele rituri din România reuniţi la Oradea în sesiunea de toamnă, între 26-28 septembrie 2016, îi îndemnăm pe toţi oamenii de bunăvoinţă, în special pe catolici să îşi exercite dreptul şi responsabilitatea de a participa la vot, la alegerile parlamentare din 11 decembrie a.c..

Cetățenii catolici au datoria morală de a-și exercita cu responsabilitate drepturile cetățenești și de a participa la viața politică. De aceea, îi încurajăm ˗ în mod deosebit pe tineri, care sunt viitorul societăţii şi al Bisericii ˗ să participe la dezbaterile din societate şi la vot, implicându-se activ în păstrarea şi promovarea valorilor umane şi morale, conforme cu învăţătura Sfintei Scripturi şi a Bisericii.

Niciunui catolic nu îi poate fi indiferent cine va exercita puterea legislativă în țara noastră în perioada următoare. Trecutul recent și prezentul României au fost marcate, din punct de vedere legislativ, de atacuri la demnitatea vieții și a persoanei, la sacralitatea vieții și a familiei întemeiată pe căsătoria dintre un bărbat și o femeie, la dreptul de proprietate, la patrimoniul istoric și religios al țării etc.

De aceea, îi încurajăm pe toţi credincioşii să acorde propriul vot acelor candidaţi care, în programul lor, promovează cultura vieţii, familia şi demnitatea ei, ocrotirea întregii creaţii a lui Dumnezeu, care nu-i neglijează pe cei mai slabi și lipsiți de apărare – pruncii nenăscuți, săracii, marginalizații, persoanele cu dizabilităţi, vârstnicii. Este întotdeauna de preferat să fie votat un partid care pune pe primul loc promovarea tinerilor, care îşi bazează politicile sociale pe principiul subsidiarităţii, al solidarităţii şi al dreptăţii sociale, care urmărește binele comun și păstrarea valorilor creştine care au plăsmuit societatea românească, promovează libertatea religioasă ca trăsătură fundamentală a unei societăţi democratice şi susţinerea dreptului fiecăruia de a-şi manifesta credinţa în public.

Adresându-vă acest îndemn, dorim să reamintim responsabilitatea cetățenilor catolici în societate și ne rugăm Bunului Dumnezeu pentru binele țării și al poporului nostru.

Cu binecuvântare arhierească,

Episcopii catolici din România

***

ÎNTREBĂRI FRECVENTE:

  • Cum sunt aleși senatorii și deputații? Senatorii și deputații vor fi aleși prin scrutin de listă,potrivit principiului reprezentării proporţionale.
  • Câți deputați și senatori vor fi aleși la alege­ rile parlamentare din anul 2016? În circumscripțiile electorale din țară vor fi aleși 308 deputați și 134 de senatori. În Circumscripția electorală nr. 43 pentru cetăţenii români cu domiciliul în afara ţării vor fi aleși 4 deputați şi 2 senatori.
  • Care este durata mandatului Camerei Deputaților și Senatului? Camera Deputaților și Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungește de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență, până la încetarea acestora.
  • Cine are dreptul de a fi ales în Parlamentul României? Funcțiile și demnitățile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condițiile legii, de persoanele care au cetățenia română și domiciliul în țară. Candidații trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilorinclusiv, vârsta de cel puțin 23 de ani pentru a fi aleși în Camera Deputaților și de cel puțin 33 de ani pentru a fi aleși în Senat.
  • Cine nu are dreptul de a fi ales în Parlamentul României? Judecătorii Curții Constituționale, avocații poporului, magistrații, membrii activi ai armatei, polițiștii și alte categorii de funcționari publici stabilite prin lege organică; debilii sau alienații mintal, puși sub interdicție; persoanele cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă;  persoanele cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă sau prin lege.
  • Cine are dreptul de a vota la secțiile de votare din țară? Cetățenii români care îndeplinesc următoarele condiţii: au domiciliul sau reședința în România şi au vârsta de cel puţin 18 ani, dacă această vârstă a fost împlinită până în ziua alegerilor inclusiv.
  • Unde votează alegătorii români cu domiciliul sau reședința în țară? Alegătorii votează numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul ori reşedinţa. În cazul în care, în ziua votării, alegătorii se află în altă unitate administrativ-teritorială din cadrul aceleiaşi circumscripţii electorale, aceştia pot vota la orice secţie de votare din cadrul circumscripţiei electorale unde îşi au domiciliul sau reşedinţa. Fiecare alegător are dreptul la un singur vot pentru alegerea Senatului şi la un singur vot pentru alegerea Camerei Deputaţilor. Fiecare alegător îşi exprimă votul personal. Exercitarea votului în numele altui alegător este interzisă.
  • Cu ce acte de identitate se poate vota la secţiile de votare organizate în România? Cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în România care în ziua votării se află în ţară îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile de votare organizate în România în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din şcolile militare.
  • Ce este registrul electoral? Registrul electoral este un sistem informatic naţional de înregistrare şi actualizare a datelor de identificare a cetăţenilor români cu drept de vot şi a informaţiilor privind arondarea acestora la secţiile de votare.
  • Cum puteți afla la ce secție de votare sunteți arondat? Accesați www.registrulelectoral.ro și introduceți datele personale solicitate pentru a afla secția de votare la care ați fost arondați, inclusiv adresa acesteia.
  • Care este programul de votare? Votarea se desfășoară duminică, 11 decembrie 2016, între orele 7.00 şi 21.00.
  • Cum funcționează Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului multiplu (SIMPV)? Accesul alegătorilor în sala de votare are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor. Fiecare alegător prezintă actul de identitate şi, după caz, documentul care dovedeşte reşedinţa operatorului de calculator al biroului electoral al secţiei de votare, care înscrie codul numeric personal al alegătorului în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal.
  • Cum se desfășoară procedura de votare?
  1.  Alegătorii votează separat, în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea „VOTAT” în patrulaterul care cuprinde lista de candidaţi sau numele candidatului pe care îl votează.
  2. După ce au votat, alegătorii îndoaie buletinele de vot astfel ca pagina albă care poartă ştampila de control să rămână în afară şi le introduc în urnă, având grijă să nu se deschidă. Îndoirea greşită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat.
  3. În cazul în care buletinul de vot se deschide în aşa fel încât secretul votului nu mai este asigurat, acesta se anulează şi se dă alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin de vot, făcându-se menţiune despre aceasta în procesul verbal al operaţiunilor de votare.
  4. Ştampila cu menţiunea „VOTAT”, încredinţată pentru votare, se restituie preşedintelui, care o aplică pe actul de identitate, menţionând şi data scrutinului. În cazul alegătorilor care votează pe baza cărţii de identitate, pe versoul acesteia se aplică un timbru autocolant cu menţiunea „VOTAT” şi data scrutinului.

Află mai multe: AUTORITATEA ELECTORALĂ PERMANENTĂ

***

Pope_Francis

Exortația apostolică Evangelii gaudium a Sfântului Părinte Francisc către episcopi, preoți și diaconi, către persoanele consacrate și către credincioșii laici despre vestirea evangheliei în lumea actuală. Text integral pe www.magisteriu.ro

(205) Îi cer lui Dumnezeu să sporească numărul de politicieni capabili să intre într-un dialog autentic care să se orienteze în mod eficace să vindece rădăcinile profunde, și nu aparența relelor, din lumea noastră! Politica, atât de denigrată, este o vocație foarte înaltă, este una dintre formele cele mai prețioase ale carității, deoarece caută binele comun[174]. Trebuie să fie caritatea „principiul nu numai al microrelațiilor: raporturi amicale, familiale, de grup restrâns, ci și al macrorelațiilor: raporturi sociale, economice, politice”[175]. Îl rog pe Domnul să ne dăruiască mai mulți politicieni care să aibă într-adevăr la inimă societatea, poporul, viața săracilor! Este indispensabil ca guvernanții și puterea financiară să-și ridice privirea și să-și lărgească perspectiva, să facă în așa fel încât să existe muncă demnă, instruire și asistență sanitară pentru toți cetățenii. Și de ce să nu recurgem la Dumnezeu ca să le inspire planurile? Sunt convins că pornind de la o deschidere spre transcendență ar putea să se formeze o nouă mentalitate politică și economică ce ar ajuta la depășirea dihotomiei absolute dintre economie și binele comun al societății.

(220) În fiecare națiune, locuitorii își dezvoltă dimensiunea socială a vieții configurându-se drept cetățeni responsabili în sânul unui popor, nu ca masă manipulată de forțele dominante. Amintim că „a fi cetățean fidel este o virtute și participarea la viața politică este o obligație morală”[180]. Însă a deveni un popor este ceva mai mult și cere un proces constant în care fiecare nouă generație este implicată.

WordPress Theme Design